Matrimonial conventions

​

Prin convenţia matrimonială, soţii pot opta fie pentru regimul separaţiei de bunuri, fie pentru regimul comunităţii convenţionale. Dacă soţii nu încheie o convenţie matrimonială, li se va aplica, de drept, regimul comunităţii legale.

Notarul public asista soții in alegerea regimului matrimonial, corespunzator vointei acestora si le ofera consiliere pentru a alege clauzele specifice adaptate fiecărui cuplu

​

Beneficiază soții de libertate totală în cazul alegerii unui regim matrimonial?

Soţii, prin convenţie, pot alege doar un singur regim matrimonial, şi nu pot deroga de la regulile privind egalitatea între soţi, autoritatea părintească sau devoluţiunea succesorală legală, precum şi de la normele privind regimul matrimonial în general. Indiferent de regimul matrimonial ales, soții își datorează reciproc fidelitate, asistență și ajutor, contribuie in comun la cheltuielile de uz casnic. 

​

Alegerea locuinţei familiei

Dacă prin convenţia matrimonială soţii au ales o locuinţă cu destinaţia de locuinţă a familiei, notarul public este obligat, după comunicarea copiei actului de căsătorie, să noteze în Cartea Funciară, dacă este deschisă, sarcina de locuinţă a familiei.

Niciunul dintre soți, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinței de familie si nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosința acesteia, fără consimțământul scris al celuilalt soț. 

​

Încheierea convenţiei matrimoniale 

În cazul căsătoriilor existente, soții pot opta pentru schimbarea regimului matrimonial al comunității legale, cu regimul comunității convenționale sau cu regimul separației de bunuri, dacă a trecut mai mult de un an de la încheierea căsătoriei.

Alegerea unui regim matrimonial se poate face şi de către viitorii soți oricând până la încheierea căsătoriei, prin încheierea unei convenții matrimoniale în formă autentică notarială. Înainte de autentificarea oricărei convenţii matrimoniale între viitorii soţi, se va verifica în Registrul naţional al regimurilor matrimoniale dacă nu au fost înscrise alte convenţii matrimoniale încheiate de către aceştia.

Convenția matrimonială astfel încheiată se va prezenta, de către oricare dintre viitorii soți, la momentul depunerii declarației de căsătorie, ofițerului de stare civilă, cu cel puțin 10 zile anterior datei la care se va încheia căsătoria.

​

Odată ales un regim matrimonial, acesta se poate ulterior schimba?

După cel puțin un an de la data încheierii căsătoriei, soții pot, ori de câte ori doresc, să înlocuiască regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori să îl modifice, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege pentru încheierea convențiilor matrimoniale.

​

Regimul comunității convenționale

În cazul comunităţii convenţionale, soţii pot stabili anticipat, la data încheierii convenţiei matrimoniale, cota parte ce le revine din bunurile achiziţionate în comun în timpul căsătoriei, cotă-parte care este obligatorie pentru toate achiziţiile din timpul căsătoriei, orice modificare a acestei clauze urmând a fi precedată de lichidarea regimului matrimonial şi încheierea unei alte convenţii matrimoniale.

Convenţia matrimonială a comunității convenţionale se poate referi la unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

a) includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei, cu excepţia bunurilor de uz personal și a celor destinate exercitării profesiei unuia dintre soți;

b) restrângerea comunităţii la bunurile sau datoriile anume determinate în convenţia matrimonială, indiferent dacă sunt dobândite ori, după caz, născute înainte sau în timpul căsătoriei, cu excepţia obligaţiilor asumate de oricare dintre soți pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei;

c) obligativitatea acordului ambilor soţi pentru încheierea anumitor acte de administrare; în acest caz, dacă unul dintre soţi se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau se opune în mod abuziv, celălalt soţ poate să încheie singur actul, însă numai cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de tutelă;

d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput (posibilitatea soțului supraviețuitor de a prelua, fără plată, înainte de partajul moștenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune) se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunităţii;

e) modalităţi privind lichidarea comunităţii convenţionale.

 

Regimul separației de bunuri

Acest regim al bunurilor este potrivit pentru soții care au situații financiare diferite și care nu doresc să intre

în comunitate cu o proprietate dobândită prin rodul muncii lor. Poate fi și un dezavantaj, de exemplu, pentru soțul care nu are venituri proprii și se dedică educației copiilor. 

În cazul în care se optează pentru regimul separaţiei de bunuri, soţii pot să prevadă o clauză potrivit căreia bunurile care sunt achiziţionate în timpul căsătoriei împreună de aceştia aparţin în proprietate comună pe cote-părţi, urmând ca în fiecare act de achiziţie, în aceste condiţii, să determine cota parte indiviză ce le revine fiecăruia în funcţie de contribuţia efectivă.

Fiecare își păstrează dreptul de proprietate exclusivă însă o proprietate comună între soți rămâne posibilă, fiind permis ca soții să cumpere toate bunurile în cotă parte de ½.

Toate datorii contractate de unul dintre soți rămân datoriile sale proprii, indiferent dacă au fost contractate înainte sau în timpul căsătoriei.

Cine gestionează proprietate?

Fiecare dintre soți își păstrează dreptul de administrare complet asupra proprietății sale personale. Acesta poate înstrăina sau greva cu sarcini bunurile aflate în proprietatea sa, fără consimțământul soțului.

 

Regimul comunității legale

Bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor.

Cu titlu de exemplu arătăm că nu sunt bunuri comune ci proprii fiecărui soț, acele bunuri dobândite de soți prin moștenire legală sau testamentară precum și prin donație, indiferent dacă momentul dobândirii este situat în timpul sau înaintea căsătoriei. Excepția acestei reguli o constituie cazul în care dispunătorul, donator sau testator, a prevăzut că bunurile devin comune.

​

Cine gestionează proprietatea?

Fiecare dintre soți poate administra singur bunurile comune însă cele mai importante acte necesită acordul ambilor soți (vânzarea unui imobil, ipotecarea, încheierea unei donații).

Actele de înstrăinare sau de grevare cu drepturi reale, având ca obiect bunurile comune, nu pot fi încheiate decât cu acordul ambilor soți. Fac excepție bunurile mobile comune a căror înstrăinare nu este supusă, potrivit legii, anumitor formalități de publicitate, bunuri de care poate dispune oricare dintre soți singur. Actul încheiat fără consimțământul expres al celuilalt soț, atunci cand el este necesar, potrivit legii, este anulabil.

In privința actelor de conservare, de folosință si de administrare, fiecare soț are dreptul de a folosi bunul comun fără consimțământul expres al celuilalt soț. Cu toate acestea, schimbarea destinației nu se poate face decât prin acordul soților. De asemenea, fiecare soț poate încheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum și acte de dobândire a bunurilor comune. În măsura în care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, soțul care nu a participat la încheierea actului, nu poate pretinde decât daune-interese de la celălalt soț, fără a fi afectate drepturile dobândite de terții de bună-credință.

 

Lichidarea regimului matrimonial.

Regimul matrimonial se lichidează la desfacerea căsătoriei prin divorţ, la schimbarea regimului matrimonial existent sau la decesul unuia dintre soți. Lichidarea se efectuează prin act de lichidare încheiat în formă autentică sau, în caz de neînţelegere, prin hotărâre judecătorească.

Soţii căsătoriţi sub regimul comunităţii legale înainte de 1 octombrie 2011 pot efectua partajul bunurilor comune în timpul căsătoriei după intrarea în vigoare a Codului civil, fără ca prin aceasta regimul matrimonial să se lichideze.

În actul de lichidare a comunităţii, prima operaţiune va fi aceea de a se determina cota parte care îi revine fiecărui soţ/fost soţ pe baza contribuţiilor sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor. Apoi se va proceda la partajul bunurilor şi la regularizarea datoriilor.

Creditorii comuni ai soţilor nu pot solicita decât partajul bunurilor comune, fără a putea modifica sau lichida regimul matrimonial ales. În cazul partajului bunurilor comune, atât la cererea creditorilor cât şi a oricăruia dintre soţi, regimul matrimonial ales prin convenţia matrimonială continuă să producă efecte până la modificarea acesteia, potrivit legii.

 

Publicitatea convenției matrimoniale

Pentru a fi opozabile terţilor, convenţiile matrimoniale se înscriu în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale.

După autentificarea convenţiei matrimoniale, notarul public va comunica la Registrul naţional al regimurilor matrimoniale un exemplar al convenţiei, pe cheltuiala părţilor iar un alt exemplat va fi comunicat la serviciul de stare civilă unde a avut loc celebrarea căsătoriei, pentru a se face menţiune pe actul de căsătorie. După înregistrarea la RNNRM, notarul public este obligat ca, în funcţie de natura bunurilor incluse în convenţia matrimonială, să efectueze formalităţile de publicitate în celelalte registre de publicitate (Cartea Funciară, Registrul Comerţului, Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare şi alte registre de publicitate).

Convenția matrimonială nu poate fi opusă terților cu privire la actele încheiate de aceștia cu unul dintre soți, decât dacă au fost îndeplinite formalitățile de publicitate sau dacă terții au cunoscut-o pe altă cale.